Conceptul de Program de Stat
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI CULTURII TRADIȚIONALE ÎN DEZVOLTAREA REPUBLICII MOLDOVA
Coordonator: dr. hab. Victor GHILAȘ
Valoarea problemei în contextul economic, social sau ecologic
Republica Moldova dispune de un patrimoniu cultural și istoric valoros, parțial valorificat în domeniul social-economic și științific. Cercetarea patrimoniului cultural din Republica Moldova este axată în prezent pe principiile: Știința pentru cunoaștere și știința pentru educație. Propunem schimbarea paradigmei și abordării cercetărilor în acest program în direcția: Știința pentru dezvoltarea societății.
Raționamentul acestei propuneri reiese din faptul că tradițional patrimoniul cultural este valorificat mai mult în plan estetic și recreativ de grupuri înguste de persoane. Importanța patrimoniului cultural pentru dezvoltare nu este conștientizată de societate, mediul de afaceri, politic, parțial doar de cel intelectual. Cauzele invocate deseori sunt: lipsa mijloacelor financiare sau nealocarea lor de la buget; infrastructura slab dezvoltată; factorul geopolitic și politic instabil etc.
O cauză importantă o reprezintă și atenția scăzută a cercetătorilor patrimoniului cultural asupra impactului cercetărilor lor asupra societății; abordarea unor teme de cercetare înguste cu un caracter aplicativ slab profilat și fără o diseminare largă a rezultatelor.
Programul propus urmărește să realizeze sistematizarea cunoștințelor științifice în domeniul cercetării patrimoniului cultural și diseminarea acestor rezultate la scară largă. De asemenea elaborarea și/sau elucidarea metodologiilor de valorificare a patrimoniului în domeniul educațional, social-economic.
Exemplul valorificării patrimoniului cultural în alte țări ale lumii trebuie să servească drept model de urmat și în țara noastră. Dezvoltarea acestei ramuri ar aduce beneficii în primul rând economiei naționale – ramurilor din sfera serviciilor și producției de mărfuri, științei, culturii naționale care ar obține beneficii în urma diseminării producției științifice și culturale.
Slaba dezvoltare a turismului intern are un șir de cauze care țin nu doar de o infrastructură slabă în mediul rural din Republica Moldova, dar și de atenția mică din partea mediului de cercetare și educațional. Propunem să depășim această problemă prin sporirea atenției față de valorificarea patrimoniului culturii tradiționale care este în același timp o atracție, un instrument și beneficiar al dezvoltării și al consumului de producție culturală și științifică.
Intercalat cu patrimoniul cultural al țării în acest context este și patrimoniul natural care de asemenea este o atracție turistică și un beneficiar al dezvoltării ramurii – turismul ecologic necesită a fi promovat în egală măsură cu celelalte tipuri de turism.
Peisajele etnologice, peisajele etnografice, componente ale peisajelor culturale sunt subiecte noi în cercetările de antropologie culturală. Din punct de vedere teoretic, studiile sunt orientate spre a explica substraturile, intensitatea umanizării spațiilor prin elemente de etnocivilizație și etnocultură de către grupurile etnice. Iar din punct de vedere practic, având drept suport realizările de cultură materială și expresiile de cultură spirituală, contribuie la păstrarea autenticității și conștientizarea identității culturale într-o lume diversă, oferă noi perspective de revalorizare a resurselor acestora, ca să fie orientate spre creșterea calității vieții a comunităților creatoare de aceste peisaje, subtipuri de patrimoniu. De asemenea, modelele culturale oferite de aceste peisaje pot contribui la păstrarea unității și armoniei societății, fortificarea economiilor locale.
Actualitatea ştiinţifică şi practică a problemei
Concepția de Program de Stat este elaborată în conformitate cu legislația națională și internațională în domeniile științei și inovării, culturii, salvgardării patrimoniului cultural. Printre principalele documente cărora se conformează Concepția de Program de Stat sunt: Codul cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, Legea privind Fondul arhivistic al Republicii Moldova; Legea privind ocrotirea Monumentelor, Legea Republicii Moldova despre cultură, Legea Muzeelor; Convenția culturală europeană ș.a. Aceste documente stau la baza cercetărilor în domeniului Patrimoniului Cultural, de asemenea la baza politicilor de stat și a activității societății în ce privește valorificarea și salvgardarea patrimoniului cultural. Concepția de Program de Stat are la bază legislația menționată și promovează valorificarea în conformitate cu aceasta a patrimoniului cultural a țării în vederea dezvoltări societății în ansamblu. Proiectele propuse în cadrul Programului de Stat vor trebui să se conformeze de asemenea acestor documente juridice care determină activitatea în domeniu.
Concepția de Program de Stat este elaborată în conformitate cu Strategia de cercetare-dezvoltare a Republicii Moldova până în 2020 și va contribui direct la realizarea Obiectivului general 4. Dialogul continuu între ştiinţă şi societate, diseminarea cunoştinţelor şi implementarea în practică a rezultatelor cercetări. Concepția de Program de Stat este conformă și va contribui la realizarea Strategiei de Dezvoltare a Culturii „CULTURA 2020”; De asemenea Concepția de Program de Stat este conformă și contribuie a realizarea Strategiei Naţionale de Dezvoltare „Moldova 2020” prin soluționarea unor probleme importante cu care se confruntă societatea din Republica Moldova și prin impulsionarea dezvoltării unei ramuri importante din economia națională.
Concepția de Program de Stat este conformă tendințelor europene în domeniul cercetării și valorificării patrimoniului cultural și se încadrează politicilor promovate de Comisia Europeană prin programele desfășurate deosebit de amplu în spațiul european al cunoașterii la care s-a aliat și Republica Moldova. În acest sens, menționăm că apelurile de proiecte din cadrul Programelor FP7, Europa Creativă precum și ORIZONT2020 desfășurate de Comisia Europeană, proiectele deja desfășurate și în derulare în aceste programe, demonstrează că cercetările privind valorificarea patrimoniului cultural în calitate de factor al dezvoltării sunt abordări actuale și de perspectivă în țările Uniunii Europene.
În Republica Moldova astfel de abordări și cercetări privind valorificarea patrimoniului cultural în dezvoltarea societății sunt o noutate. Ramurile economiei naționale, legate indirect de patrimoniu au nevoie de sprijin științifico-metodologic accesibil. Turiștii interni și externi au nevoie de suport informațional și enciclopedic despre patrimoniul cultural al Republicii Moldova pentru satisfacerea interesului cultural și științific.
Elaborările științifice preconizate vor oferiri suport teoretico-metodologic întreprinderilor, instituțiilor publice; suport informativ-enciclopedic, metodologic, dar și practic publicului larg din țară și de peste hotare, precum și vizitatorilor Republicii Moldova, întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei naționale, Instituțiilor de învățământ și tineretului studios. Rezultatele științifice preconizate vor impulsiona un șir de ramuri ale economiei naționale.
Domeniul turismului în Republica Moldova este axat pe promovarea destinațiilor din străinătate. Atât locuitorii țării, cât și vizitatorii străini sunt orientați să viziteze întotdeauna doar câteva obiecte turistice cele mai accesibile la nivel național: cetatea Sorocii, Complexul Orheiul Vechi; vinăriile din țară; mănăstirile cu arhitectură deosebită. Cauzele neexplorării în plan turistic a patrimoniului cultural sunt multiple: infrastructura economică slab dezvoltată; lipsa literaturii de specialitate accesibilă publicului larg; cooperarea slabă dintre ramurile științei și cele ale economiei naționale.
Interconexiunea și abordarea problemelor în complex și sub aspect interdisciplinar ar permite depășirea unui șir de probleme și impulsionarea unei ramuri economice deosebit de importante și cu impact major: turismul în Republica Moldova.
Metodele şi căile de realizare a programului. Ce e nou în activitatea propusă?
Exemplele valorificării patrimoniului cultural în alte țări ale lumii trebuie să servească drept suport metodologic și exemplu de urmat și în țara noastră. Dezvoltarea acestei ramuri ar aduce beneficii și altor ramuri ale economiei naționale din sfera serviciilor și producției de mărfuri, științei, culturii naționale, care ar obține beneficii pe plan economic și imagologic în urma diseminării producției științifice și culturale.
Nivelul slab al dezvoltării turismului în Republica Moldova are un șir de cauze obiective, ce țin de dezvoltarea economică în întregime a țării, factori geopolitici, de infrastructura slabă în mediul rural etc.
O problemă majoră în procesul dezvoltării societății este că populația din Republica Moldova are o mentalitate anchilozată în stereotipuri vechi – nu este suficient de deschisă față de noile provocări și tendințe în abordările economice, activitatea culturală, în comunicarea cu alte culturi și persoane din alte medii geografice și culturale. De asemenea mediul de cercetare acordă o atenție mică valorificării patrimoniului în plan educațional, social, economic. Propunem să depășim această problemă prin sporirea atenției față de valorificarea valențelor spirituale ale patrimoniului culturii tradiționale care este în același timp o atracție, un instrument și beneficiar al dezvoltării și al consumului de producție culturală și științifică.
Dacă în țările Uniunii Europene promovarea valorilor culturii materiale și spirituale tradiționale, dar și acelei moderne reprezintă o prioritate și servește ca suport pentru dezvoltarea economică, mobilitatea populației, schimbul intercultural, atunci în Republica Moldova acest domeniu este abia la etapa incipientă și nu are un impact substanțial asupra societății.
Pentru Republica Moldova dezvoltarea acestui domeniu reprezintă o oportunitate nouă. Susținerea cercetărilor în acest domeniu prin implementarea Programului de Stat, dar și continuarea lor ulterior va permite valorificarea unor resurse enorme, pe care le deține Republica Moldova în sfera patrimoniului cultural-istoric, va avea efect direct asupra conștientizării populației a necesității salvgardării, conservării și valorificării patrimoniului.
Sinteza științifică a cercetărilor efectuate anterior, a materialelor și publicațiilor din domeniul studiului artei, arheologiei și etnologiei vor constitui metoda principală în realizarea obiectivelor propuse. Astfel cercetările vor căpăta un impact pentru dezvoltare, culturalizarea societății, valorificarea patrimoniului cultural și istoric în plan educațional, social-economic.
Cercetările etnografice de teren asupra culturii tradiționale, documentarea, descrierea detaliată, fotografierea și ilustrarea vor constitui metode importante în realizarea publicațiilor de promovare culturii tradiționale din țară.
Cartografierea obiectelor culturale în calitate de obiecte turistice, precum și cartografierea traseelor turistice prin descoperirea și argumentarea traseelor turistice noi.
Caracteristica rezultatelor preconizate
- Realizarea edițiilor enciclopedice cu privire la patrimoniul etno-cultural; arheologic, arhitectural, colecțiile muzeelor din Republica Moldova.
- Realizarea unei colecții referitoare la personalitățile culturale ale Republicii Moldova;
- Elaborarea ghidurilor pentru întreprinderi din domeniul turismului rural.
- Elaborarea harților traseelor turistice ale Republicii Moldova (Pentru fiecare Zonă de Dezavoltare: Nord, Centru, Sud);
- Elaborarea suportului teoretic și enciclopedic-informațional