3.2. Arta textilă din fondurile Muzeului Național de Artă a Moldovei
Natalia PROCOP
Pentru a elucida situaţia la zi a evoluţiei baticului a fost necesar studiul colecţiei fondului plastic în domeniul artei textile al MNAM. Inaugurarea Pinacotecii Municipiului Chişinău în cadrul actualului Muzeu Naţional de Artă a Moldovei (MNAM) a avut loc la 26 noiembrie 1939. Cu trecerea timpului, colecţia muzeului s-a completat cu lucrări ale pictorilor basarabeni, ale artiştilor plastici din România, Rusia, Europa, Asia. La etapa actuală, bogata colecţie a MNAM cuprinde peste 39 de mii de opere ce vizează artele plastice şi decorative din secolele XV–XXI. Demersul nostru vine să reflecte problemele legate de colecţia de textile din fondurile MNAM, colecţie de o certă valoare artistică, care ne permite să conturăm un tablou amplu cu privire la evoluţia artei naţionale.
Pentru a percepe specificul creaţiei artiştilor plastici axaţi pe domeniul artei textile, propunem analiza şi descrierea unor lucrări păstrate în custodia muzeului.
Primele achiziţii în domeniul artei textile au fost numeroase covoare executate de către autori necunoscuţi, datând cu anii ’50 ai secolului XX. Pe parcurs fondurile se completează cu diverse panouri decorative. Numeroase lucrări din domeniul artei textile au fost achiziţionate sau donate în perioada anilor 1957–1990. Dacă iniţial vedem doar funcţia utilitară a lucrărilor în formă de covor ţesute în tehnica clasică, atunci pe parcursul evoluţiei găsim panouri decorative cu abordări netradiţionale semnate de autorii: Valentina Poliacova, Ludmila Goloseeva, Enghelsina Şugjda, Ludmila Odainic, Maria Saca-Răcilă, Elena Rotaru, Lidia Ceban-Boico, Mira Glijenski-Cecelniţki, Andrei Negură, Igor Svernei, Lucia Bâlba etc. Colecţia de batic este una mai modestă, ce include lucrările autorilor: Lidia Ceban-Boico, Ludmila Cornienco, Veaceslav Damir, Vasile Grama, Enghelsina Şugjda, Alexandr Drobaha, Ludmila Prahova, N. Guleaeva.
Evoluţia tematicii din anii 1960 până în anii 2000 este una evidentă. Primele lucrări achiziţionate din domeniul textilelor se caracterizează prin stilizarea motivelor fitomorfe, zoomorfe şi antropomorfe și aparțin autorilor: S. Ciocolov, V. Novic, N. Serova, C. Golovinov, E. Rotaru, M. Saca-Răcilă, L. Bâstric, M. Coţofan, L. Ceban-Boico, L. Cornienco ș.a.
În perioada anilor 1970, în RSSM, atât tematica, cât şi curentele artistice au fost influenţate de regimul sovietic, astfel încât baticul în primele decenii ale existenţei sale se caracterizează prin prezenţa elementelor figurative, cu un pronunţat mesaj social: Comsomolul eroic L. Ceban-Boico, Triumful revoluţiei L. Constantinova, La paza păcii M. Saca-Răcilă, Salut Octombrie, Pace L. Goloseeva, Chemare N. Guleaeva, Victoria E. Şugjda, Moscova olimpică C. Golovinova, Victorie N. Dobrânina etc.). ş.a., tematica fiind influenţată şi de şcolile academice. Însă cea mai mare parte a colecţiei este dedicată muncii în câmp, recoltei: Culesul merelor, Culesul strugurilor de G. Filatov, Toamna, Recoltă de E. Rotaru, Recoltă de N. Serov, Toamna, La fabrica de mătase de L. Odainic, Poezia muncii de S. Vrânceanu, Sărbătoarea câmpiilor de M. Saca-Răcilă, Munca de L. Ceban-Boico, Culegerea tutunului de C. Golovinova ș.a. Începând cu sfârşitul anilor 1980 în tapiseria şi baticul autohton pătrunde alegoria şi nonfigurativul: Sărbătoresc M. Saca-Răcilă, Dune, Pete albe A. Negură, Gingăşie E. Rotaru, Peisaj I. Svernei, Copacul care ne uneşte L. Bâlbă ș.a.
Perioada anilor 1960 se caracterizează prin prezența tapiseriilor monumentale, cu reflectarea diverselor subiecte sociale.
Una dintre artiste, care debutează în perioada respectivă, este Elena Rotaru. Absolventa școlii Superioare de Arte Industriale din Moscova în anul 19671, tapisera revitalizează arta textilă națională cu idei noi. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din URSS din anul 1968. Alături de alți artiști care au activat în aceiași perioadă pune bazele școlii naționale de tapiserie.
Lucrările autoarei se deosebesc prin înalta măiestrie compozițională și stilizare decorativă, specifică perioadei. În lucrarea Recolta patru figuri antropomorfe, dinamic amplasate, sunt încadrate în pătratul care domină spațiul plastic, acesta fiind susținut de motive abstracte. Tematica culesului roadei este sugerată și de elementele viței de vie și a pomilor. Autoarea combină armonios finețea tonalităților de roșu a fondalului cu contrastul cromatic de alb-ocru-roz-vișiniu al figurilor.
O altă lucrare care a consacrat artista, în care se pune accentul pe contrastul cromatic și decorativism este Floarea soarelui.
Verticalitatea figurii antropomorfe este susținută de motivele vegetale stilizate. Complexitatea lucrării este susținută de princiipiile compoziționale: ritm, repetiția, alternanța etc. La fel ca și în tapiseria precedentă autoarea apelează la liniile grafice contrastante cromatic.
Primele lucrări din colecţie, executată în tehnica baticului, datează cu anul 1968, fiind semnate de Ludmila Cornienco şi Lidia Ceban-Boico. Absolvente al instituţiei de învăţământ „I. Repin” din Chişinău, promoţia 1961, secţia textile, creaţia artistelor va contribui substanţial la constituirea baticului profesionist ca domeniu artistic autonom în Moldova.
Stofă decorativă (fig. 3), realizată în tehnica baticului a Ludmilei Cornienco, datată cu anul 1968 prezintă pomul vieţii, motiv întâlnit în covoarelor tradiţionale moldoveneşti2. Compoziţia stilizată este bogată în nuanţări tonale şi spre deosebire de covoarele tradiţionale aici persistă asimetria şi lipsa frizei, element indispensabil în arta populară. Motivele geometrice – vegetale aproape monocrome sunt amplasate pe fundalul viu colorat roz-oranj, iar pentru accentuarea ornamentelor este utilizat albul stofei.
Lucrarea Căluţul3, realizată în tehnica baticului fierbinte, în anul 1968 de către L. Cornienco, reprezintă o compoziţie figurativă în care predomină mişcarea animalului stilizat decorativ, în jurul căruia sunt plasate motivele fitomorfe şi zoomorfe, întâlnite şi în arta populară în prelucrarea artistică a lemnului.
În activitatea sa profesională, Lidia Ceban-Boico practică diferite genuri ale artei decorative: baticul, tapiseria, croșeta, prelucrarea artistică a pielii, a metalului etc., autoarea afirmându-se în special, în arta baticului și a tapiseriei4. Pictoriţa a realizat draperii, panouri decorative, fineţea tehnicii executării pe care o posedă, oferindu-i spaţiului nobleţe și rafinament. Este de remarcat fondul MNAM care păstrează baticuri şi tapiserii ale Lidiei Ceban-Boico.
Abilităţile artistice ale Lidiei Ceban-Boico au fost remarcate chiar de la debutul său artistic, în anul 1968. Lidia Ceban-Boico s-a născut la 1 aprilie 1939 la Galaţi, România. În anii 1957–1962 a făcut studiile la Şcoala Republicană de Arte Plastice „I. Repin” din Chişinău (specialitatea tapiserie). În perioada anilor 1960–1969 activează la întreprinderea „Быттрикотаж” în calitate de pictor în domeniul baticului. Din anul 1968 a lucrat în calitate de pictor principal la întreprinderea „Meşter faur”. În anul 1970 Lidia Ceban-Boico devine membru al Uniunii Artiştilor Plastici din RSS Moldovenească5.
Abordând teme cu un profund conţinut naţional, executate în tehnica baticului rece pe mătase, autoarea relevă în numeroase lucrări tradiţiile poporului, printre care Nunta, Nunta moldovenească, Melodia, Iaşul în carnaval, Primăvara, Pământul nostru, Ciobănaşii, Mireasa6 etc. Aceste lucrări sunt pozitive, tonice și de o sensibilitate tipic feminină.
În lucrările autoarei Pământul nostru (1968), Primăvara (1969), Călăreţii (1968), Ciobănaşii (1970), Fata cu păpădie (1969), Munca (1968) se manifestă un simţ componistic armonios (personal abil și inteligent) în organizarea spaţiului, în interpretarea raporturilor dintre gol și plin. De asemenea, formele caracteristice ale obiectelor, unele în relaţie cu celelalte, au, într-un fel, capacitatea ca în același timp să fie la distanţă privind întregul grupaj, dar și aproape, analizând și reprezentând fiecare obiect în parte, spre a-l integra ansamblului.
Preocuparea tonalităţii și a formelor obiectelor sunt elemente de structură ce s-au aflat în atenţia autoarei la elaborarea lucrărilor Fata cu păpădie, Carnaval, Copilărie, Haiducii ș.a. În lucrările Lidiei Ceban-Boico este evident spiritul unui neaoșism moldovenesc, vesel – Copilărie (1970), Joc (1968), Haiducii (1970), Mireasa (1969) uneori trist – Melodie (1967), Poveste (1967), dar harnic, caracterizează universul artistic al autoarei.
Ceea ce este specific pentru toate textilele realizate de Lidia Ceban-Boico sunt figurile stilizate, zvelte, frumoase, în cazul doamnelor, iar bărbaţii vânjoși, puternici, care, în majoritatea cazurilor, sunt prezentaţi în costume populare. Poporul nostru este văzut de autoare ca unul harnic, cu gospodărie (animale, livezi, vii etc.), dar care știe și să se veselească de sărbători, care ţine la tradiţiile și datinile sale.
Anul 1968 în creaţia Lidiei Ceban-Boico se caracterizează prin prezenţa lucrărilor atât cu tematica de sorginte populară – Casa mare, Munca, Pământul nostru, cât și cea sovietică – Comsomolul eroic, Focul veşnic, Joc sau tematică general-umană – Maternitate ş. a.
Prin ordonarea structurii compoziţionale se remarcă baticul Comsomolul eroic (92×96 cm), ce se deosebește radical de alte lucrări ale autoarei, având și o tematică planifcată de conducerea UAP. Compoziţia cuprinde mai multe secvenţe din viaţa așa-zișilor ,,eroi sovietici”, care sunt implicaţi în luptă, în activitate socială etc. Este o lucrare cu un profund subtext politic, pentru a demonstra societăţii necesitatea prezenţei comsomolului în viaţa publică a ţării. Comsomolul eroic este o compoziție dinamică, cu planuri nu prea evidenţiate. Reprezintă un tip structural de compoziţie închisă, înlănţuirile figurative fiind dispuse într-un singur plan frontal, pe un fundal neutru decorativ, tratat plan, organizat pe baza unui acompaniament de ritmuri, pe traseul cărora ochiul este antrenat într-un motiv liniar continuu. Gama cromatică conţine culorile gri, ocru, roz, alb, albastru7.
O etapă de ascensiune s-a înregistrat în opera Lidiei Ceban-Boico, Nuntă moldovenească, lucrarea fiind expusă în cadrul celei de-a doua Expoziţii republicane, dedicate anului internaţional al femeilor pictoriţe (1979). În lucrările Nuntă moldovenească (98×160 cm) și Nuntă (91×82 cm) se percepe un simţ componistic armonios în organizarea spaţiului, în interpretarea raporturilor dintre gol și plin. De asemenea, formele caracteristice ale obiectelor, unele în relaţie cu celelalte, concomitent au capacitatea să fie la distanţă, privind întregul grupaj, dar și aproape, analizând și reprezentând fiecare obiect în parte, spre a-l integra compoziţiei. Portretele în lucrările Nuntă moldovenească și Nuntă sunt pozitive, tonice și de o sensibilitate tipic feminină, evidenţiindu-se spiritul unui neaoșism moldovenesc, vesel, uneori trist, harnic și respectuos, totodată, faţă de ceea ce aparţine universului său material8.
Abordând o compoziţie organizată în două orizontale (Nuntă moldovenească), autoarea aduce în imagine scene de la nunta tradiţională. În această compoziţie se simte dinamica, datorată, în mare parte, diagonalei ce străbate întreg cadranul lucrării, la fel ca și în cazul baticului Comsomolul eroic. Compoziţia este dominată de figurile mirilor amplasaţi în căruţă și repartizaţi în cadranul drept de sus. Lucrarea emană un spirit de sărbătoare, bucuria evenimentului. Autoarea îmbogăţește compoziţia cu un decor abundent, ce integrează perfect întreg spaţiul operei. Compoziţia este extrem de dinamică și echilibrată, fiind executată cu o deosebită iscusinţă.
O altă lucrare ce reprezintă scene de nuntă tradiţională este baticul Nuntă9. Lucrarea a fost prezentată de nenumărate ori, aducând faimă autoarei în cadrul Expoziţiei jubiliare de artă decorativ-aplicată (1968), Expoziţiei republicane jubiliare dedicată celor 100 de ani de la naşterea lui V. Lenin (1970). Conform deciziei Secretariatului Conducerii UAP al URSS din anul 1970, au fost procurate două lucrări ale pictoriţei, fecare în valoare de 600 de ruble, printre care s-a menţionat și baticul Nunta10. Numeroase figuri stilizate sunt amplasate pe fundal alb în trei registre orizontale. Motivele vegetale stilizate și vestimentaţia populară ne amintesc de apartenenţa etnică. Întreg perimetrul lucrării este străbătut de o friză, întâlnită și în compoziţia Comsomolul eroic.
Tematica similară a fost preluată și de tapisera Elena Rotaru în lucrarea Nuntă, 1969, 75×182 cm. Scena de nuntă cu prezența figurilor antropomorfe îmbrăcate în haine naționale este susținută de motivele vegetale stilizate, preluate din scoarțele tradiționale.
Baticul Măşti (1970, 115×27 cm), realizat în tehnica rece pe crepdeșin, este o compoziţie alegorică, organizată pe verticală, în care se încadrează trei măști. Lucrarea include elemente simbolice, cum ar fi soarele și luna în partea de jos, iar în cea de sus sunt prezentate fragmente din pomul vieţii. Prima mască este reprezentată de Lidia Ceban-Boico râzând, pe prim-plan apărând incisivii care întruchipează renumele și celebritatea. Alături de soare și lună, un alt simbol – buzele, reprezintă puterea creatoare și însufleţirea. Al doilea chip are nasul evidenţiat ca simbol al clarviziunii, perspicacităţii, discernământului și comunicării. De asemenea este reprezentată o ureche, simbol al înţelepciunii și nemuririi. Masca cea de sus are accent pe ochi, simbolul percepţiei intelectuale, iar alăturat are reprezentată o palmă ce reprezintă ocrotire, credinţă, simbolizând și munca, activităţile transformatoare, dar și puterea posesiunii și dominaţia.
Tema măștilor a fost tratată de Lidia Ceban-Boico și în tehnica emailării artistice în panoul Carnaval (1970, 40×20 cm), compoziţia fiind organizată tot pe verticală, semnificând diverse stări spirituale. Spre deosebire de feţele transfigurate artistic pe mătase, cele în tehnica emailării artistice sunt realizate inclusiv segmentat.
Lidia Ceban-Boico a demonstrat o prezenţă activă în viaţa artistică a republicii nu numai în perioada anilor 1970, dar și a anilor 1980, participând la diverse concursuri organizate în cadrul UAP a URSS pentru decorarea edificiilor de stat (instituţii de stat, case de cultură, ospătării). Necesitatea acestor lucrări a apărut în urma extinderii orașelor, a construcţiei noilor edificii arhitecturale, care au dus la necesitatea producerii baticului pentru decorul interioarelor. Drept urmare, a apărut necesitatea de a produce baticuri de dimensiuni mari pentru confecţionarea ulterioară a draperiilor, paravanelor, lenjeriei etc. Specific perioadei respective este tendinţa accentuării decorativismului spre îmbogăţirea artistică. Se exersează mult asupra îmbinării limbajului diverselor materiale, se încearcă noi efecte ale facturii, integrându-se perfect cu concepţia generală a creatorului.
În elaborarea lucrărilor din perioada respectivă Trânta (1971, batic), Regulator de circulaţie (anii 1980, batic) autoarea a fost preocupată de valoraţia culorilor, alături de cea a formelor obiectelor. Alte teme transpuse pe pânză ale Lidiei Ceban-Boico din fondul MNAM, ce reflectă viaţa cotidiană a societăţii sunt Munca (1975, tapiserie), Ritmurile vieţii (1977, tapiserie), Circ (anii 1980, batic) și Cântecul muncii (1980, tapiserie), Nocturn cosmic (1982, tapiserie).
Specific tapiseriilor autoarei sunt diversitatea facturii, compoziţia verticală, dinamică, prezenţa figurilor antropomorfe etc.11. Talentul compoziţional al autoarei îl remarcăm în tapiseria Munca (210×349 cm), în care artista foloseşte alternanţa figurilor dinamic amplasate. L. Ceban-Boico pune accent pe festivitate prin dinamica figurilor și motivelor repartizate dinamic în spațiul plastic, dar și prin vivacitatea cromatică. În tapiserie regăsim simbolurile sovietice dar şi motivele populare fitomorfe. Compoziţia este pătrunsă de elanul bărbăţiei, sărbătorii şi al prosperării. Spre deosebire de lucrările din perioada precedentă, în care predominau ținutele populare în tapiseria Munca sunt prezente ținutele moderne, camașa și pantalonii evazați spre linia de finisare. Tema similară a fost abordată şi în tapiseria Cântecul muncii (285×335 cm). În realizarea tapiseriilor Cântecul muncii și Nocturn cosmic autoarea parcurge la margini neregulate, fie în partea de jos, sau în partea de sus și jos.
O compoziție alegorică prezintă tapiseria Ritmurile vieţii (260×200 cm). Trei figuri monumentale, de o plasticitate deosebită domină compoziția.
Măiestria în tehnica executării, compoziția, și insistenţa de care dă dovadă Lidia Ceban-Boico în realizarea lucrărilor în tehnica baticului (rece și fierbinte) și a tapiseriei o plasează în rândul celor mai importanţi pictori din domeniul artei textile din a doua jumătate a anilor 1960 – anii ’80. Putem spune că segmentul Ceban-Boico din arta decorativă moldovenească din a doua jumătate a secolului XX este unul de certă valoare, la fel cum este Mihai Grecu sau Igor Vieru în pictură. Alegerea obiectelor și riguroasa stilizare a formei constituie un răspuns la preocupările artiștilor moldoveni pentru definirea în artă a specificului naţional. Călătorind mult, fiind la curent cu evoluţia artei europene, autoarea a păstrat de la avangardă îndrăzneala compoziţională, experimentând mult în domeniul său de activitate.
Tematică similară cu simboluri sovietice a fost reflectată și în tapiseria Enghelsinei Șugjda.
Executată în tehnica baticului fierbinte şi cel dezlegat, lucrarea Velă (1979) (Fig. 18) denotă o măiestrie în posedarea tehnologică. Autoarea Enghelsina Şugjda realizează un peisaj marin abstract pe fondal maro. Petele albe ale pânzei corăbiilor se echilibrează cu fascicolele soarelui din partea superioară a cadranului. Soarele este accentuat de craquelure (tehnologie utilizată pentru finisarea baticului) pentru a generaliza şi integra compoziţia.
Elena Bontea, absolventă a Școlii Republicane de Arte Plastice „I. Repin”, 1952–1957 și a facultății de istorie și teorie a artelor la Institutul de Arte Plastice „I. Repin” din Leningrad, promoția 1966. Din anul 1965 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din RSSM. Cariera sa artistică începe cu tapiseria, tehnică pe care a deprins-o la „fabrica-artel” de pe lângă mănăstirea de maici Tabăra, raionul Orhei. Fondurile MNAM păstrează tapiseria Icar, datată cu anul 1978, 250×160 cm. Monumentalitatea lucrării este dictată de figura stilizată a lui Icar, amplasată static cu aripile desfăcute care domină întreaga compoziție. Eroul mitologiei grecești este realizat în multiple nuanțări de maroniu și ocru, în contrast cu fondalul gălbui.
Seria de lucrări ale autoarei L. Prahova Zburaţi, porumbeilor prezintă în ambele cazuri compoziţii stilizate cu motive antropomorfe. În primul caz figura feminină (Fig. 21) este întrepătrunsă de flori care ocupă întreg cadranul. A doua lucrare figura unui băiat redată din spate este amplasată în partea inferioară cu mâinile îndreptate spre cer. În ambele cazuri predomină nuanţe de albastru-verde. Spre deosebire de restul panourilor decorative achiziţionate până în anul 1980, aici întâlnim stilizări antropomorfe naive şi gamă cromatică stridentă specifică culorilor de anilină.
Absolventa Școlii Republicane „I. Repin”, promoția 1945–1949, Eleonora Romanescu se impune în domeniul artei textile cu tapiseria Concert în poiană, 1981, 156×240 cm. Acordând întreaga sa creație peisajelor executate în plein-air, pictorița a fost impresionată de o poiană cu multe flori și fluturi. E. Romanescu a optat pentru o compoziție picturală, cu multiple nuanțări a motivelor fitomorfe și a liniilor grafice din ornamentul fluturilor. Fluturii – simbol al schimbării, învierii și speranței sunt redați dinamic, fiind reprezentanți în tapiserie de diverse specii. Compoziția cu multiple nuanțări fine de maroniu, bej, sur, galben și alb transmite liniște și frumusețea unei zile de vară.
Perioada anilor 1980–1990 se caracterizează prin revenirea la baştină a tinerilor artişti, pe bună dreptate consideraţi revoluţionari, Vasile Grama, Veaceslav Damir ş. a., care şi-au făcut studiile la facultăţile de profil din Lvov, Moscova, Sankt Petersburg. Odată reveniţi la baştină, ei resping tiparele acceptate de unii maeştri devotaţi tradiţiei realismului socialist, baticul evoluând spre o nouă stilistică.
În operele lui Vasile Grama, absolvent al Institutului de Textile din Moscova, membru UAP din Republica Moldova din anul 1993, se reflectă ansamblul expresiei relevante, specific instituţiei de învăţământ superior absolvite, la baza căruia stă arta figurativă. Cu toate că în majoritatea operelor autorului este utilizat motivul florilor, acesta fiind foarte divers din punct de vedere compoziţional, cromatic, prin felul abordării sale, motiv din care nu trezeşte stare de plictiseală.
V. Grama practică atât baticul, cât şi tapiseria, explorând valorile materialului întrebuinţat. Odată reîntors în ţară, autorul se dedică artei, realizând lucrări de o fineţe deosebită, cu bogate tonalităţi cromatice pe care le utilizează în redarea compoziţiilor cu flori, explorând această tematică. În activitatea sa V. Grama se axează pe batic-ul executat în tehnica rece, folosind multiple mijloace plastice de expresie şi diversificând cu o deosebită măiestrie tonalităţile.
Lucrarea Buchetul (fig. 24) se distinge de alte batic-uri din fondurile MNAM prin sensibilitatea autorului pentru culoare12. Compoziţiile sale au ca principii de bază echilibrul. Cu toate că artistul lucrează mai frecvent cu liniile reci, în această lucrare predomină liniile şi formele calde. Gama utilizată de autor este alb – cafeniu, verde. Întreaga suprafaţă a pânzei este străbătută de motive vegetale. Vasul cu flori este amplasat pe platforma unei mese. Florile sunt amplasate în jumătatea superioară a cadrului. Rafinamentul cromatic al autorului constă atât în nuanţări multiple, cât şi în dozarea acestora pe suprafaţă în raporturi echilibrate.
Altfel spus, pictorul cu talentul şi ştiinţa sa a aplicat cu rigoare principiile fundamentale necesare în organizarea spaţiului tabloului, fie că este vorba despre o natură moartă lucrată în plei-air sau în natură. Bogatele nuanţări şi fineţea executării fac inedită această lucrare.
Finisând studiile la Academia de Arte Aplicate şi Decorative, „V. Muhina” din Sankt Petersburg, secţia textile, Veaceslav Damir demonstrează, prin conceptul său artistic, amprenta şcolii. Pe lângă alte genuri artistice, cel care l-a consacrat a fost batic-ul, realizat cu un înalt profesionism în ceea ce priveşte compoziţia, gama cromatică şi tehnologia executării. La începutul carierei sale artistice, V. Damir manifestă predilecţie pentru un batic pur decorativ, subiectul fiind sugerat doar convenţional.
Autorul execută baticuri inedite în limbaj esenţializat prin rigoarea geometrică şi ritmică a compoziţiei, caracterizate printr-o fineţe cromatică. O asemenea lucrare este întitulată Impresii executată în tehnica mixtă. În acelaşi deceniu autorul îmbogăţeşte fondul MNAM al artei decorative cu lucrările: Liniştea serii, Zorii dimineţii. Lucrările autorului sunt abstracte, peisajele limitându-se doar la nişte forme geometrice (dreptunghi, trapez etc.).
Tabloul cu titlul Zorii dimineţii este reprezentativ pentru creaţia lui V. Damir, în special prin gama cromatică şi tuşa specifică. Trecerile fine, pe alocuri înlocuite prin contraste cromatice, sunt perfect echilibrate în cadrul compoziţional. Prezenţa nuanţelor de albastru-violet lângă fascicolele de lumină conferă maximă expresivitate şi profunzime spaţiului. Banca este unicul obiect figurativ în compoziţie, care îşi aşteaptă trecătorii să se odihnească, aceştia apărând odată cu încălzirea şi schimbarea anotimpului. Pătratele de pe fundal au capetele rotunjite, ceea ce sugerează reînvierea ce vine odată cu sosirea primăverii.
Compoziţia Liniştea serii este contrastantă, în care formele mari sunt echilibrate prin nuanţări13. Gama utilizată roşu, albastru, negru îi oferă maximă expresivitate lucrării. Măiestria în tehnologia executării autorul o demonstrează prin intercalarea formelor şi a pauzelor.
Redând mişcările graţioase şi ritmice cu care a fost realizat, baticul Impresii (fig. 27) are un ritm dinamic, unduios, care pare că străbate pânza14. Intercalarea liniilor reci şi calde, delimitând contrastul cromatic albastru – alb, stabileşte structura generală, subordonând fluxul de culoare al întregii compoziţii astfel încât chibzuinţa şi coeziunea să echilibreze spontaneitatea şi haosul. Prin lucrarea sa autorul demonstrează talentul pe care îl posedă în controlarea efectului general al petelor şi al integrităţii compoziţiei. Gama cromatică redusă la două-trei culori, cu preocuparea expresă pentru compoziţia valorilor prioritar, alături de cea a formelor obiectelor sunt datele ce s-au aflat în atenţie, înainte de toate, la elaborarea lucrării.
Baticul Compoziţie, este pătrunsă de o fineţe cromatică caracterizată prin nuanţele de alb-albastru15. Trecerile fine, pe alocuri înlocuite prin contrast tonal, sunt perfect echilibrate în cadrul compoziţional. Prezenţa fascicolelor de lumină conferă maximă expresivitate şi profunzime spaţiului.
Ion Daghi, membru UAP din Republica Moldova, apreciind lucrările lui V. Damir afirmă că ele „au zdruncinat emoţiile oamenilor şi în afara republicii noastre, şi alcătuiesc, pe bună dreptate, un tezaur pentru arta noastră naţională”16. Operele lui V. Damir dat fiind faptul că sunt realizate în limitele curentului abstracționist, stil puţin practicat până atunci în arta baticului autohton, sunt foarte atrăgătoare atât din punct de vedere plastic, cât şi artistic, ele caracterizând întreaga sa creaţie. Astfel, pe bună dreptate putem considera opera lui Veaceslav Damir ca fiind una din cele mai reprezentative din perioada anilor 1990.
Deoarece baticul este un gen de artă care necesită condiţii speciale pentru a fi păstrat un timp mai îndelungat faţă de pictura de şevalet, şi achiziţiile Muzeului Naţional de Artă al Moldovei sunt corespunzătoare. Ultimele achiziţii ale acestei instituţii au fost două lucrări ale lui Alexandr Drobaha Jocuri albe I (Fig. 30) şi Pronostic (Fig. 31), ambele realizate în anul 2001.
Alexandr Drobaha intră în competiţia creatoare din domeniul baticului profesionist din Moldova la sfârşitul anilor 1970 începutul anilor 1980, după absolvirea colegiului de Arte Plastice şi Teatru din Odesa (Ucraina) în anul 1974 şi a Institutului de Artă Aplicată şi Decorativă din Lvov – promoţia 1974–197917. Este unul dintre autori care a contribuit esenţial la dezvoltarea acestui gen de artă decorativă şi unul dintre cei mai reprezentativi artişti plastici pe parcursul a trei decenii.
În lucrarea Jocuri albe centrul compoziţional este amplasat în partea superioară a cadranului, fiind reprezentat printr-un oval orizontal18. Trecerea cromatică de la bej deschis la ocru de pe fondal atenuează întreaga compoziţie. Lucrarea Jocuri albe este realizată în tehnica liberă a baticului, în partea de jos fiind amplasate efecte realizate cu ajutorul substanţelor chimice.
Pronostic este realizat în tehnica liberă a baticului19. Reprezintă o compoziţie nonfigurativă, având motivul similar cu cel din lucrarea Jocuri albe. Spre deosebire de baticul, precedent Pronostic este realizat în contrast cromatic cu predominarea ocrului şi albastrului. Pensulaţiile din partea superioară a cadranului oferă dinamică compoziţiei.
Pe parcursul evoluţiei sale artistice şi-a obţinut propriul stil, combinaţia dintre tehnologia baticului liber şi cel rece, cu diverse tehnici de autor. El impresionează mult prin tehnologia aplicării, prin viziunea sa filosofică, pe care o realizează cu o mare măiestrie, obţinută în urma bogatei experienţe pe care a căpătat-o în decursul a trei decenii. Experimentând asupra tehnologiei, autorul obţine efecte inedite, ceea ce face ca operele lui să fie înalt apreciate în cadrul expoziţiilor. Un alt punct forte al autorului este fineţea gamei cromatice care oferă spaţiu şi stare de linişte compoziţiilor. Lucrările sale sunt asemeni unei giuvaiergerii prelucrate minuţios grafic, atingând expresivitatea maximă şi rămânând, totodată, foarte aeriene (trăsătură principală în realizarea unui batic).
Spre deosebire de alţi artişti plastici de profil (L. Ceban-Boico (tapiserie, prelucrarea artistică a metalului), V. Damir (grafică), V. Grama (tapiserie, pictură)), A. Drobaha rămâne fidel tehnicii batic-ului.
In concluzie vom menţiona că valoarea lucrărilor executate in tehnica baticului păstrate în cadrul patrimoniului MNAM este una evidentă, în special, în aspectul său evolutiv. Ţesătura, insă, pentru a fi rezistentă la scurgerea timpului, solicită condiţii speciale de păstare şi conservare. Unele dintre ele sunt deteriorate, dar şi numărul modest de lucrări din fondul MNAM nu oferă mari speranţe în procesul de conservare al baticului autohton.
Referințe bibliografice:
1. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. Dosar Elena Rotaru.
2. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4521.
3. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4520.
4. Procop, Natalia. Batic-ul din Moldova, Chișinău: Balacron, 2017, p. 40.
5. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. dosar Ceban-Boico Lidia.
6. Procop, Natalia. Particularităţile şi specificul baticului contemporan. În: ARTA. Seria arte vizuale, Chișinău, 2010, p. 101
7. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4516.
8. Procop, Natalia. Batic-ul din Moldova, Chișinău: Balacron, 2017, 98 p.
9. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4519.
10. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. dosar Ceban-Boico Lidia.
11. Procop, Natalia. Lidia Ceban-Boico. În: ARTA. Seria arte vizuale, Chișinău, 2019, p. 165-168.
12. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4573.
13. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4545.
14. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4547.
15. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4546.
16. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. dosar Damir Veaceslav.
17. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. dosar Drobaha Alexandr.
18. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4646.
19. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4647.
Bibliografie:
1. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. dosar Ceban-Boico Lidia.
2. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. dosar Damir Veaceslav.
3. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. dosar Drobaha Alexandr.
4. Arhiva Uniunii Artiştilor Plastici. Dosar Elena Rotaru.
5. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4516.
6. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4517.
7. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4518.
8. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4519.
9. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4520.
10. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4521.
11. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4529.
12. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4531.
13. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4532.
14. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4533.
15. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4537.
16. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4538.
17. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4639.
18. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4545.
19. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4546.
20. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4547.
21. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4573.
22. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4646.
23. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 4647.
24. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 5313.
25. Fondul MNAM. nr. inv. colecţie ad. 5314.
26. Procop, Natalia. Batic-ul din Moldova, Chișinău: Balacron, 2017, 134 p.
27. Procop, Natalia. Arta baticul în Moldova, În: Akademos, Chișinău, 2017, p. 155-160.
28. Procop, Natalia. Particularităţile şi specificul baticului contemporan. În: ARTA. Seria arte vizuale, Chișinău, 2010, p. 99-108.
29. Procop, Natalia. Creation de l’ecole nationale du batic et de tapisserie. În: ARTA. Seria arte vizuale, Chișinău, 2011, p. 111-118.
30. Procop, Natalia. Lidia Ceban-Boico. În: ARTA. Seria arte vizuale, Chișinău, 2019, p. 165-168.
